Persoanele care practică „doomscrolling” tind să creadă mai mult în știri false

Dacă te regăsești adesea derulând fără sfârșit, s-ar putea să fii mai predispusă să cazi în capcana dezinformării.

Persoanele care utilizează compulsiv rețelele de socializare sunt semnificativ mai predispuse să aibă încredere, să interacționeze și să răspândească știri false, conform unui studiu recent.

Cercetarea a implicat 189 de tineri adulți cărora li s-a prezentat un amestec de știri reale și false, formatate ca postări pe rețelele de socializare. Participanții au evaluat cât de credibile le-au părut fiecare poveste și au indicat cât de probabil ar fi să interacționeze cu postarea prin a da click, a aprecia, a comenta sau a distribui.

Cercetarea a prezentat celor 189 de tineri adulți atât știri reale, cât și știri false, formatate ca postări pe rețelele de socializare. Participanții au evaluat credibilitatea fiecărei știri alături de disponibilitatea lor de a interacționa cu postarea prin a da click, a aprecia, a comenta sau a distribui.

Rezultatele au arătat că indivizii care au manifestat o utilizare problematică a rețelelor sociale – definită ca comportamente excesive și compulsive care perturbă viața de zi cu zi – au prezentat o susceptibilitate crescută la credința în știrile false.

Acești participanți au fost, de asemenea, mai înclinați să interacționeze cu conținutul de știri false. În general, persoanele cu obiceiuri intense de utilizare a rețelelor sociale au fost mai active în interacțiunea cu toate tipurile de conținut de știri, indiferent de acuratețea acestora.

Utilizarea problematică a rețelelor sociale se referă la comportamente similare cu dependența legate de social media. Persoanele afectate tind să se simtă anxioase sau neliniștite când nu pot accesa conturile lor. Mai mult, acestea arată o tendință de a continua să folosească rețelele sociale excesiv, în ciuda efectelor negative asupra bunăstării lor.

Cercetătorii susțin că aceste constatări sunt deosebit de îngrijorătoare într-o epocă în care știrile false se răspândesc rapid online, influențând de la sănătatea publică până la procesele democratice.

Cercetarea militează pentru îmbunătățirea instruirii în domeniul alfabetizării digitale pentru a ajuta utilizatorii să detecteze informațiile false. Cercetătorii sugerează că companiile de rețele sociale ar trebui să implementeze sisteme de identificare pentru a detecta utilizatorii vulnerabili și apoi să le restricționeze accesul la dezinformare.

În plus, cercetătorii recomandă ca profesioniștii din domeniul sănătății mintale să facă din dependența de rețelele sociale o prioritate în strategiile lor de tratament.

Cu toate acestea, o astfel de mutare pare improbabilă, având în vedere că platformele de social media prosperă economic prin maximizarea interacțiunii utilizatorilor, iar știrile false adesea generează cel mai mare angajament.

Deși studiul s-a concentrat pe studenții universitari și nu poate fi generalizat pentru toate grupele de vârstă, subliniază o legătură puternică între comportamentul compulsiv pe rețelele de socializare și credința în știrile false. Nu confirmă, însă, o relație de cauzalitate.

Experții recomandă atât să facem pauze regulate de la social media, cât și să verificăm sursele înainte de a le distribui. Persoanele care petrec ore în șir răsfoind fără gând social media, reacționând la titluri dramatice, tind să devină mai vulnerabile la acceptarea informațiilor false.